Artefactele de epocă otomană, paftale, pipe și ceramică, au fost descoperite, majoritatea, în timpul cercetărilor arheologice desfășurate de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța în foste cetăți și localități otomane: Vadu (Karaharman), Ghiaurchioi (satul creștinilor) și Ester (localități din județul Constanța).
Cele mai multe fragmente ceramice descoperite în săpăturile din aceste localități sunt din prima perioadă otomană (ceramica de Milet) și din perioada de dezvoltare a ceramicii de Iznik (secolul al XVI-lea). Mai bine reprezentată este ceramica de Kutahya, cele mai multe artefacte descoperite fiind databile în secolul al XVIII-lea.
Paftalele, accesorii vestimentare care aveau, pe lângă rolul de podoabă, şi un rol practic, acela de a încheia o haină sau o curea, sunt datate între secolele XVII-XIX, fiind produse ale unor ateliere locale sau regionale, foarte puține putând fi considerate articole de import. În general, materialul folosit este bronzul, datorită rezistenței sale și posibilității de procurare și prelucrare, dar sunt descoperite și paftale argintate. Surse documentare atestă, în secolul al XVIII-lea, refolosirea monedelor antice din materiale prețioase pentru confecționarea unor obiecte de podoabă, deci – probabil – și a paftalelor.
În ceea ce privește lulelele expuse, ele fac parte dintr-o categorie de produse de lux, fiind produse în atelierele specializate din cartierul Tophane din Istanbul. Specific acestora este lutul roșietic de bună calitate, modelul îngrijit executat și, în special, decorul realizat cu aur. Sunt produse de import în Dobrogea, fiind exclusă producția locală sau balcanică. Datarea lor se poate face în secolulul al XIX-lea, cu precădere spre jumătatea secolului.
