Jartiere.
Panglici cu forma rotunjită, lucrate cu croșeta, pe un fond roșu, sunt dispuse pe margini mici ornamente geometrice/romburi verzi, iar la mijloc câte un șir de pătrate roz-3.
Proveniență: Medgidia, Constanța.
Prima jumătate a secolului XX.
Comunitatea turcă.
Muzeul Național al Țăranului Român (nr. de inventar T6454).
Jartiere.
Panglici cu forma rotunjită, lucrate cu croșeta, pe un fond roșu, sunt dispuse pe margini mici ornamente geometrice/romburi verzi, iar la mijloc câte un șir de pătrate roz-3.
Medgidia, Constanța.
Prima jumătate a secolului XX.
Comunitatea turcă.
Muzeul Național al Țăranului Român (nr. de inventar T6455).
Punguță.
Piesa are forma unui blazon. Este confecţionată din saten de culoare roşie, pe fiecare dintre feţe fiind dispusă o floare brodată cu fir auriu. De jur împrejur, piesa prezintă ciucuri împletiţi din fir. În partea superioară, este prezent un şiret din fir, finalizat la capete cu câte un ciucure. Rolul acestui şiret este acela de a strânge gura punguţei. În interior, punguţa este căptuşită cu o pânză de culoare bej.
Proveniență: Dobrogea.
Prima jumătate a secolului XX.
Comunitatea turcă.
Muzeul Național al Țăranului Român (nr. de inventar T6457).
Maramă.
Piesă de costum, din borangic tesută în două ițe, ornamente vegetale.
Proveniență: Dobrogea.
Prima jumătate a secolului XX.
Comunitatea turcă.
Muzeul Național al Țăranului Român (nr. de inventar T6459).
Punguță.
De forma unui săculeț cu unul din capete drept iar celălalt rotunjit.Confecționată din catifea bleumarin,are pe față brodat cu fir brodat cu fir un ornament floral (garoafe). Paiete rotunde simple sau în formă de floricele și frunze, colorate în roșu, verde mov, dispuse printrebroderie. Pe margine un feston ca fir și un rând de dantelă croșetată din fir cu paiete. Înăuntru căptușită cu stambă roz cu imprimeuri albastre.
Meșter: Ghnge Nahide.
Proveniență: Dobrogea.
Nedatată.
Comunitatea turcă
Muzeul Național al Țăranului Român (nr. de inventar T6460).
Punguță.
Piesa este croşetată din bumbac. Decorul ornamental este dispus în benzi: o dungă bleu cu ormanenet albe la mijloc cu puncte roşii, o dungă cu ornamente galben cu verde (coadă de rândunică). În vârf este prezent o jumătate de rotiţă de culoare bleu. În jurul gurii punguţei este prezentă o dungă în trepte alternând cromatic alb cu verde, găuri cu roşu şi bleu, prin care este tras un şiret bleu, cu fundiţe de aceeaşi culoare, cu roşu la capete.
Proveniență: Dobrogea.
Prima jumătate a secolului XX.
Comunitatea turcă.
Muzeul Național al Țăranului Român (nr. de inventar T6464).
Brâu.
Piesă componentă a costumului tradițional, se prindea în talie, țesătură de bumbac în două ițe, apretată, brodată la capete cu fir metalic, motive vegetale.
Proveniență: Dobrogea.
Prima jumătate a secolului XX.
Comunitatea turcă.
Muzeul Național al Țăranului Român (nr. de inventar T6468).
Maramă.
Fîşie dreptunghiulară, realizată din bumbac de culoare albă, ţesută industrial în 2 iţe, terminată la capete cu colţişori de culoare galbenă pe care au fost înşiraţi din loc în loc fluturi argintii şi fir metalic. Decorul este concentrat la capete şi descrie, stilizat, 4 buchete mari cu garoafe, boboci de garoafă şi mici flori cu 6 petale cu tijele realizate din fir metalic argintiu. Frunzele şi petalele au fost realizate cu bumbac în tonuri de grena, roz, mov, lila, verde, vernil, crem şi bleu şi fir metalic argintiu. La extremităţi, se desfăşoară o inscripţie, în limba turcă, dar cu caractere arabe, probabil o incantaţie menită să protejeze persoana care purta marama.
Proveniență: Medgidia, Constanța.
Prima jumătate a secolului XX.
Comunitatea turcă.
Muzeul Național al Țăranului Român (nr. de inventar T6474).
Maramă.
Fîşie dreptunghiulară, realizată din bumbac de culoare albă, ţesută industrial în 2 iţe, terminată la capete cu colţişori de culoare galbenă pe care au fost înşiraţi din loc în loc fluturi argintii şi fir metalic. Decorul este concentrat la capete şi descrie, stilizări florale. La extremităţi, se desfăşoară o inscripţie, în limba turcă, dar cu caractere arabe, probabil o incantaţie menită să protejeze persoana care purta marama.
Proveniență: Medgidia, Constanța.
Prima jumătate a secolului XX.
Comunitatea turcă.
Muzeul Național al Țăranului Român (nr. de inventar T6477).
Brâu.
Piesă componentă a costumului tradițional, se prindea în talie, țesătură de bumbac în două ițe, apretată, brodată la capete cu fir metalic, motive vegetale.
Proveniență: Dobrogea.
Prima jumătate a secolului al XIX-lea.
Comunitatea turcă.
Muzeul Național al Țăranului Român (nr. de inventar T6903).
Brâu.
Piesă componentă a costumului tradițional, se prindea în talie, țesătură de bumbac în două ițe, apretată, brodată la capete cu fir metalic, motive vegetale.
Proveniență: Dobrogea.
Prima jumătate a secolului XX.
Comunitatea turcă.
Muzeul Național al Țăranului Român (nr. de inventar T6932).
Brâu.
Piesă componentă a costumului tradițional, se prindea în talie, țesătură de bumbac în două ițe, apretată, brodată la capete cu fir metalic, motive vegetale.
Proveniență: Dobrogea.
Prima jumătate a secolului XX.
Comunitatea turcă.
Muzeul Național al Țăranului Român (nr. de inventar T6973).
Brâu.
Piesă componentă a costumului tradițional, se prindea în talie, țesătură de bumbac în două ițe, apretată, brodată la capete cu fir metalic, motive vegetale.
Proveniență: Dobrogea.
Prima jumătate a secolului XX.
Comunitatea turcă.
Muzeul Național al Țăranului Român (nr. de inventar T7339).
Haină.
Haina este realizată din catifea, de culoare mov, căptușită pe interior cu pânză de culoare verde, răscroită rotund la gât, cu mâneci lungi, prinse din umăr; descheiată în partea din față, prevăzută pe lateral cu buzunare. Partea din față este realizată dintr-o bucată de material, spatele din două,iar pe lateral, în partea de jos este adăugat câte un clin îngust. La baza mânecilor este aplicată o manșetă din mătase, căptușită, decorată cu motive florale și vegetale din fir și fluturi și mărgele. Pe buzunare este aplicată câte o bucată de catifea decorată cu aceleași motive florale și vegetale. Broderia este aplicată și la gât, de-a lungul deschizăturii din față, precum și la poale.
Proveniență: Ada-Kaleh, Caraș Severin.
A doua jumătate a secolului al XIX-lea.
Comunitatea turcă.
Muzeul Național al Țăranului Român (nr. de inventar T9541).
Cutie-tabacheră.
Piesă de formă paralelipipedică alcătuită din patru pereţi înalţi, fund ce ia forma unei acolade şi capac ataşat prin balama.
Decor geometric, vegetal şi scheomorfeste este dispus pe toată suprafaţa.
Decorul feţei este împărţit în două registre decorative: două mihraburi (nișa semicirculară din peretele qibla al unei moschei – îndreptat spre Mecca – rezervată pentru imam la rugăciune) şi căte 2 stâlpi ce susţin arcadele. În interiorul acestora apare câte un ornament floral. Marginile rotunjite sunt delimitate cu un chenar împărţit în trei registre distincte decorate cu pătrate şi motive vegetale.
Capacul cu decorul, tot în casetă, cu acelaşi chenar în care apare o moschee stilizată şi arabescuri. Pe spate apar triunghiuri, buchet, flori din puncte şi arce de cerc. Pereţii laterali şi fundul: chenar, arabescuri şi flori din puncte.
Proveniență: Ada-Kaleh, Caraș Severin.
A doua jumătate a secolului al XIX-lea.
Comunitatea turcă.
Muzeul Național al Țăranului Român (nr. de inventar T9547).
Punguță.
De forma unui săculeț cu unul din capete drept iar celălalt rotunjit.Confecționată din mătase,motivele geometrice alternează cu cele scheomorfe de tip carafă.
Proveniență: Dobrogea.
Prima jumătate a secolului XX.
Comunitatea turcă.
Muzeul Național al Țăranului Român (nr. de inventar T10589).
Punguță.
De formă cilindrică. La ambele capete împletitura se prezintă sub formă de dantelă. La un capăt prin ochiurile dantelei se trece o baieră terminată la capete cu ciucuri dantelați.Pe fondul auriu al piesei pe o parte și cealaltă câte un motiv floral, realizat cu ață de bumbac roșu, albastru, verde.
Proveniență: Albești, Tulcea.
Prima jumătate a secolului XX.
Comunitatea turcă.
Muzeul Național al Țăranului Român (nr. de inventar T10590).
Lanț.
Lanț pentru purtat cuțitul, format din trei grupe de câte patru plăcuțe metalice. La una din extremități de o plăcuță este prinsă o formă ce reprezintă un vultur cu coroană.
Proveniență: Mihail Kogălniceanu.
A doua jumătate a secolului al XIX-lea.
Comunitatea turcă.
Muzeul Național al Țăranului Român (nr. de inventar T10604).
Cordon.
Piesă alcătuită dintr-un cordon (galon lat) la capetele acesteia sunt fixate două paftale – rozete mari, cu una din margini înălţată şi terminată cu o floare. De o parte a unei paftale este fixată o plăcuţă dreptunghiulară cu marginile lobate şi două inele de care sunt prinse două lănţişoare scurte. Această plăcuţă are rol de a acoperi sistemul de închidere. Decor geometric şi floral stilizat dispus cordon şi paftale: linii drepte paralele, haţuri simple, rozete, frunze, flori.
Proveniență: Constanța.
A doua jumătate a secolului al XIX-lea.
Comunitatea turcă.
Muzeul Național al Țăranului Român (nr. de inventar T10609).
Genunchieră.
Piesă a costumului bărbătesc, hexagonal, brodată cu lanțișor din fir metalic, pe margini și două baiere din fir metalic terminate cu ciucure. Piesa prezintă un chenar de fir șerpuit, în centru un meandru cu stilizări vegetale.
Proveniență: Dobrogea.
Prima jumătate a secolului XX.
Comunitatea turcă.
Muzeul Național al Țăranului Român (nr. de inventar T12112).
Genunchieră.
Piesă a costumului bărbătesc, hexagonal, brodată cu lanțișor din fir metalic, pe margini și două baiere din fir metalic terminate cu ciucure. Piesa prezintă un chenar de fir șerpuit, în centru un meandru cu stilizări vegetale.
Proveniență: Dobrogea.
Prima jumătate a secolului XX.
Comunitatea turcă.
Muzeul Național al Țăranului Român (nr. de inventar T12113).
Șirag mahmudele.
Piesa este formată dintr-un pandativ de forma unei calote cu centrul bombat, decorat cu arce de cerc şi puncte şi o floare stilizată. În partea superioară este prinsă o capsă cu cârlig, cu care se agaţă de bonetă; lateral are lipite două inele de care au fost agăţate 2 lănţişoare cu 30 şi respectiv 29 de mahmudele (iniţial 30, dar una este ruptă), iar în partea inferioară 5 lănţişoare cu 9 mahmudele (iniţial 10, dar una este ruptă) prinse cu o sârmă trecută prin orificiile lăsate la pandantiv. La unul din capetele sârmei a fost prinsă o mărgică de culoare roşie. Mahmudelele au înscrisuri în limba arabă, au lipite urechiuşe de care sunt agăţate inelele şi zăluţele care le fixează de lanţul mai sus amintit.
Proveniență: Dobrogea.
A doua jumătate a secolului al XIX-lea.
Comunitatea turcă.
Muzeul Național al Țăranului Român (nr. de inventar T17932).
Șorț.
Şorţul din borangic este brodat cu mătase şi prezintă aplicaţii din galon metalic. Întreaga piesă este decorată cu motive vegetale şi florale amplasate pe întreaga suprafaţă. Şorţul propriu zis prezintă un chenar ornamentat cu un vrej încadrat de câte un val cu colţişori pe margini şi umplut cu galon de fir metalic iar pe buzunar apare probabil o literă saqu mai multe litere scrise în limba turcă încadrate într-o coroniţă şi în colţuri de câte o semilună şi o floricică. Câmpul central al piesei este decorat cu flori cu 5 petale şi frunze stilizate. Bentiţa de la mijloc este ornamentată cu litere arabe şi cu galoane din fir. Peticul ce stă pe piept este decorat cu flori, semilune şi litere arabe.
Proveniență: Dobrogea.
Prima jumătate a secolului XX.
Comunitatea turcă.
Muzeul Național al Țăranului Român (nr. de inventar T19150).
Vestă.
Vesta este realizată din postav de culoare albă dublată cu mătase vernil. Pe piepţi şi pe spate sunt aplicate galoane din fir argintiu ce formează un decor vegetal de natură orientală: vrejuri cu frunze şi flori cu 4 petale înscrise în cercuri înconjurate de o ghirlandă cu flori şi boboci, pe spate un boboc înconjurat de frunze, pe margini un chenar realizat dintr-un şir de boboci stilizaţi şi un lănţişor. Tot pe margine, pe piept, sunt prinşi bumbi din fir cu câte o mărgică în vârf, dispuşi la distanţe egale.
Proveniență: Dobrogea.
Prima jumătate a secolului XX.
Comunitatea turcă.
Muzeul Național al Țăranului Român (nr. de inventar T19152).
Cămașă femeiască cu poale.
Cămaşa este ornamentată pe piept, spate şi la marginea mânecilor cu şiruri de litere arabe, flori, vrejuri de frunze, semilune şi stele. De jur împrejurul deschizăturii de la gât şi pe marginile mânecilor este prinsă o dantelă cu colţişori lucrată cu acul. Cromatica: alb gălbui, crem. Partea de jos este tivită manual.
Proveniență: Dobrogea.
Prima jumătate a secolului XX.
Comunitatea turcă.
Muzeul Național al Țăranului Român (nr. de inventar T19153).
Centură cu punguță.
De forma unei fîşii lunfi, dreptunghiulare, realizată din postav de culoare albă, centura se lăţeşte în partea centrală, luînd forma unui romb. Pe margine este cusut un lănţişor din fir metalic argintiu, ca un chenar şi o linie vălurită cu spirale din loc în loc. Toată suprafaţa centurii este decorată cu o ghirlandă cu flori cu 4 petale şi frunze stilizate, realizate tot cu fir metalic argintiu. Acelaşi decor creşte în dimensiuni în porţiunea romboidală. Din centrul florii situate în romb porneşte un ciucure format din două fire metalice răsucite care au în partea inferioară 3 bumbi, unul situat mai sus, prin mijlocul căruia trec cele 2 fire, terminate cu ceilalţi doi bumbi, împodobiţi cu cîte o mărgică bleu. De centură atîrnă o punguţă de formă romboidală, decorată doar pe una din feţe cu o floare cu 8 petale realizată cu fir metalic şi cele două chenare care ornamentează şi centura. Punguţa este prinsă de centură cu un lănţişor din fir ce trece printr-o cheotoare metalică cu clapetă, cusută. Punguţa este prevăzută cu doi bumbi cu mărgele bleu, identici cu cei descrişi mai sus. Centura este dublată cu mătase bleu, iar punguţa cu atlaz de aceeaşi culoare.
Proveniență: Dobrogea.
Prima jumătate a secolului XX.
Comunitatea turcă.
Muzeul Național al Țăranului Român (nr. de inventar T19161).
Batistă.
Batistă de formă pătrată din bumbac țesut în 2 ițe cu broderie orientală în 2 fețe din borangic și fir metalic. Decorul vegetal dispus în colțuri este alcătuit dintr-o ramură cu fructe de măceș și frunze care alternează cu motivul geometric meandru. Cromatica: alb, roz, verde, albastru, negru și argintiu.
Proveniență: Medgidia.
Datare: ultimul sfert al secolului al XIX-lea.
Comunitatea turcă.
Muzeul Național al Țăranului Român (nr. de inventar Ti262).
Batistă.
Batistă de formă pătrată din bumbac țesut în 2 ițe cu broderie orientală în 2 fețe din borangic și fir metalic. Decorul vegetal dispus de jur împrejur este alcătuit dintr-un vrej cu frunze și flori stilizat. Cromatica: alb, ciclamen, verde, albastru, negru și argintiu.
Proveniență: Medgidia.
Primul sfert al secolului XX.
Comunitatea turcă.
Muzeul Național al Țăranului Român (nr. de inventar Ti258).
