Sărbătoarea Așure
În a zecea zi din prima lună a calendarului islamic, Muharrem, are loc sărbătoarea numită Așure. În ziua de Aşure se prepară o reţetă tradițională moştenită din generaţie în generaţie. Desertul Aşure este preparat din cel puţin nouă feluri de cereale, fructe, arpacaş şi zahăr, curmale, fistic etc. Legenda acestei sărbători este legată de perioada profetului Noe. După potop, toţi cei care se aflau pe arcă au plecat în căutarea hranei. Până s-au întors profetul Noe le-a pregătit o gustare din rămăşiţele pe care le-a găsit pe navă. De aici şi tradiţia preparării desertului Aşure. În perioada Imperiului Otoman, desertul Aşure era pus în vase speciale şi împărţit tuturor. În zilele noastre, credincioşii musulmani ţin post, fac rugăciuni, prepară Aşure, pe care îl împart prietenilor, rudelor, vecinilor şi celor nevoiaşi.
17. Desert Așure.
Desert Așure. Festivalul de Artă Culinară Turcească, organizat la Tulcea, 30 septembrie 2017. Fotografie realizată de dr. Iuliana Titov și dr. Alexandru Chiselev, Muzeul de Etnografie și Artă Populară Tulcea – Institutul de Cercetări Eco-Muzeale “Gavrilă Simion”.
Pelerinajul la mormântul lui Koyun Baba
Conform legendei lui Koyun Baba (Tătal Oilor), acesta a fost un păstor musulman care a găsit mormântul lui Sari Saltuk Dede, personaj legendar, conducătorul unui grup de turci care s-a așezat în Dobrogea, în secolul al XIII-lea, și fondând așezarea Babadagului.
Mormântul lui Koyun Baba este locul din vârful dealului cu același nume unde musulmanii din împrejurimi vin în luna mai, în pelerinaj pentru a se ruga pentru sănătate, ploaie și prosperitate. În trecut, pe timpul urcării, era interzis să privești înapoi – se credea că cel care privește înapoi urma să aibă un necaz mare sau chiar să moară -, nu aveai voie să vorbești cu altcineva ci doar să te rogi și nu te întorceai pe același drum ca să nu te găsească moartea. Pentru îndeplinirea dorințelor se leagă materiale textile de crengile copacilor din jurul mormântului. Cel care are un mare necaz, sau boală, ia cu el o piatră, tot spre împlinirea unei dorințe, și are obligația de a o aduce înapoi după împlinirea acesteia sau până la sfârșitul vieții. (dr. Iuliana Titov, Muzeul de Etnografie și Artă Populară Tulcea).
18. Pelerinaj la mormântul lui Koyun Baba (rugăciuni la mormânt).
Pelerinajul la mormântul lui Koyun Baba (rugăciuni la mormânt), aflat în apropierea Babadagului, 13 mai 2018. Filmare realizată de dr. Alexandru Chiselev. Muzeul de Etnografie și Artă Populară Tulcea – Institutul de Cercetări Eco-Muzeale “Gavrilă Simion”, Muzeul de Etnografie și Artă Populară Tulcea – Institutul de Cercetări Eco-Muzeale “Gavrilă Simion”.
19. Pelerinaj la mormântul lui Koyun Baba (rugăciuni la mormânt).
Pelerinajul la mormântul lui Koyun Baba (rugăciuni la mormânt), aflat în apropierea Babadagului, 13 mai 2018. Filmare realizată de dr. Alexandru Chiselev. Muzeul de Etnografie și Artă Populară Tulcea – Institutul de Cercetări Eco-Muzeale “Gavrilă Simion”. Muzeul de Etnografie și Artă Populară Tulcea – Institutul de Cercetări Eco-Muzeale “Gavrilă Simion”.
20. Rugăciune la mormântul lui Ali Gazi Pașa
Rugăciune la mormântul lui Ali Gazi Pașa (întemeietorul geamiei), din curtea geamiei din Babadag, 13 mai 2017 (filmarea s-a realizat în contextul pelerinajului la mormântul lui Koyun Baba, ce presupune o latură comemorativă și atunci grupul a decis să dedice un moment vizitării geamiei și a mormântului lui Ali Gazi Pașa). Filmare realizată de dr. Alexandru Chiselev, Muzeul de Etnografie și Artă Populară Tulcea – Institutul de Cercetări Eco-Muzeale “Gavrilă Simion”.
21. Pelerinajul la mormântul lui Koyun Baba din apropierea Babadagului.
Pelerinajul la mormântul lui Koyun Baba din apropierea Babadagului (legarea unor materiale textile de ramurile arborilor de lângă mormânt), 13 mai 2018. Fotografie realizată de dr. Alexandru Chiselev, Muzeul de Etnografie și Artă Populară Tulcea – Institutul de Cercetări Eco-Muzeale “Gavrilă Simion”.
22. Pelerinajul la mormântul lui Koyun Baba din apropierea Babadagului.
Pelerinajul la mormântul lui Koyun Baba (rugăciuni la mormânt), aflat în apropierea Babadagului, 13 mai 2018. Filmare realizată de dr. Alexandru Chiselev. Muzeul de Etnografie și Artă Populară Tulcea – Institutul de Cercetări Eco-Muzeale “Gavrilă Simion”.
23. Pelerinajul la mormântul lui Koyun Baba din apropierea Babadagului.
Pelerinajul la mormântul lui Koyun Baba (rugăciuni la mormânt), aflat în apropierea Babadagului, 13 mai 2018. Filmare realizată de dr. Alexandru Chiselev. Muzeul de Etnografie și Artă Populară Tulcea – Institutul de Cercetări Eco-Muzeale “Gavrilă Simion”.
Mevlid Kandili
În religia islamică există cinci nopți sfinte: Mevlid Kandili (Nașterea Profetului), sărbătorită în ziua a douăsprezecea zi a lunii a treia a calendarului Islamic. Este prima dintre cele cinci nopţi luminate pentru musulmani, care de altfel sunt denumite Kandili (Mevlid Kandili – nașterea profetului Muhammed, Regaip Kandili – Noaptea conceperii Profetului, Miraç Kandili – Ridicarea la Cer a Profetului Muhammed, Berat Kandili – Noaptea Iertării păcatelor, și Kadir Gecesi – Noaptea Revelării Coranului către Profetul Muhammed). Datele acestor sărbători nu sunt fixe. Anul islamic este un an selenar, format din douăsprezece luni, iar fiecare lună are un număr de zile egal cu un ciclu lunar complet. Ca atare, anul islamic numără 354 de zile, cu 11 zile mai puțin decât anul solar, folosit acum curent în întreaga lume. Acest lucru face ca sărbătorile islamice raportate la calendarul solar sa fie în fiecare an cu 11 zile mai devreme față de anul precedent.
24. Slujba de Mevlid Kandili la geamia din Tulcea.
Slujba de Mevlid Kandili la geamia din Tulcea, 29 noiembrie 2017. Fotografie realizată de dr. Alexandru Chiselev, Muzeul de Etnografie și Artă Populară Tulcea – Institutul de Cercetări Eco-Muzeale “Gavrilă Simion”.
25. Slujba de Mevlid Kandili la geamia din Tulcea.
Slujba de Mevlid Kandili, la geamia din Tulcea, 29 noiembrie 2017. Fotografie realizată de dr. Alexandru Chiselev, Muzeul de Etnografie și Artă Populară Tulcea – Institutul de Cercetări Eco-Muzeale “Gavrilă Simion”.
Kına Gecesi (Noaptea de Hena)
Kına Gecesi (Noaptea de Hena) este o tradiție veche organizată pentru mireasă, când aceasta este împodobită cu o substanță specială, un fel de vopsea de origine vegetală, numită kına, pe mâini, pe frunte și pe obraji, în timp ce tinerii și tinerele sunt serviți cu dulciuri și cântă unele cântece specifice momentului. În trecut, astfel de ceremonii erau organizate numai între femei, dar astăzi participă și bărbații în anumite contexte.
26. Ceremonia Kına Gecesi (Noaptea de Hena), însemnarea mâinii cu hena.
Ceremonia Kına Gecesi (Noaptea de Hena), însemnarea mâinii cu hena, Tulcea, 16 octombrie 2014. Fotografie realizată de dr. Alexandru Chiselev. Muzeul de Etnografie și Artă Populară Tulcea – Institutul de Cercetări Eco-Muzeale “Gavrilă Simion”.
28. Ceremonia Kına Gecesi (Noaptea de Hena), legarea unui bănuț pentru prosperitate.
Ceremonia Kına Gecesi (Noaptea de Hena), legarea unui bănuț pentru prosperitate, Tulcea, 16 octombrie 2014. Fotografie realizată de dr. Alexandru Chiselev. Muzeul de Etnografie și Artă Populară Tulcea – Institutul de Cercetări Eco-Muzeale “Gavrilă Simion”.
27. Ceremonia Kına Gecesi (Noaptea de Hena), însemnarea mâinii cu hena.
Ceremonia Kına Gecesi (Noaptea de Hena), însemnarea mâinii cu hena, Tulcea, 16 octombrie 2014. Fotografie realizată de dr. Alexandru Chiselev. Muzeul de Etnografie și Artă Populară Tulcea – Institutul de Cercetări Eco-Muzeale “Gavrilă Simion”.
Sünnet toy (ceremonia de circumcizie)
Sünnet toy este ceremonia de circumcizie a băieților de religie islamică. Ceremoniile sunt fastuoase, familiile cu o situație materială mai bună organizând nunți speciale numite sünnet dügünü sau sünnet toy, fie pentru un singur fiu, fie pentru copiii din tot satul sau din localitatea respectivă, incluzând aici și copiii unor familii cu o situație material mai precară, care nu pot suporta cheltuielile unor astfel de ceremonii.
29. Ceremonia Sünnet toy (circumcizia), tânăr îmbrăcat în costumul pentru sünnet.
Ceremonia Sünnet toy (circumcizia), tânăr îmbrăcat în costumul pentru sünnet, cumpărat din Turcia, Tulcea, 24 iunie 2011. Fotografie realizată de dr. Iuliana Titov, Muzeul de Etnografie și Artă Populară Tulcea – Institutul de Cercetări Eco-Muzeale “Gavrilă Simion
30. Ceremonia Sünnet toy (circumcizia), baldachin împodobit cu peșchire.
Ceremonia Sünnet toy (circumcizia), baldachin împodobit cu peșchire, geaulâc (ștergar), cevre (batistă), Tulcea, 24 iunie 2011. Fotografie realizată de dr. Iuliana Titov, Muzeul de Etnografie și Artă Populară Tulcea – Institutul de Cercetări Eco-Muzeale “Gavrilă Simion”.
31. Ceremonia Sünnet toy (circumcizia), slujba religioasă, Tulcea, 24 iunie 2011.
Ceremonia Sünnet toy (circumcizia), slujba religioasă, Tulcea, 24 iunie 2011. Fotografie realizată de dr. Iuliana Titov, Muzeul de Etnografie și Artă Populară Tulcea – Institutul de Cercetări Eco-Muzeale “Gavrilă Simion”.
