Maramă / marama
Marama din pânză industrială albă prezintă, în zona mediană a lungimii, broderii florale şi geometrice, lucrate cu mătase galbenă şi bleu, organizate într-un câmp triunghiular. Chenar cu motive brodate în cruci, cu mătase bleu, asociat cu șase motive florale brodate cu mătase galbenă. Pânza, la baza câmpului decorativ, prezintă decupaje triunghiulare şi ornamente mărunte lucrate cu acul (ine oyası).
Lucrat în gospodărie tătărească.
Material: pânză industrială, mătase.
Tehnică: şabac, broderie plină, brodat în cruci, ornamentat cu acul.
Utilizare: ca acoperământ de cap.
Prima jumătate a secolului XX.
Comunitatea tătară
Muzeul de Artă Populară Constanța (nr. de inventar 1059).
Cingătoare / kawkaz-kușak.
Cingătoarea se particularizează prin următoarele componente: un cordon textil metalizat auriu având lizierele argintii ornamentate cu elemente liniare negre, două paftale și 16 plăcuțe din aramă argintată. Cordonul metalizat este dublat cu bucăți de pânză industrială de culoare albă și albastră. Paftalele cu decupaje marginale arcuite se închid prin suprapunerea unor porțiuni centrale și printr-un element mobil în formă de sabie arcuită, fixat de una dintre paftale, printr-un lanț de alamă. Decorația acestora, bazată pe ornamente florale și vegetale, este realizată în tehnicile inciziei, niellării și gravării. Plăcuțele au ca ornament central un motiv floral stilizat, iar ca ornamente secundare, motive vegetale.
Atelier caucazian.
Material: aramă, argint, fier, alamă, cordon textil metalizat, pânză industrială
Tehnică: ciocănit, decupat, argintat, asamblat prin cositorire, incizat, niellat, gravat.
Utilizare: ceremonială.
Secolul al XIX-lea.
Comuniattea tătară.
Muzeul de Artă Populară Constanța (nr. de inventar 788).
Podoabe de argint: ace pentru veșminte/topli; cercei/sîrga; brățări/blezîk.
Majoritatea podoabelor din argint prezintă ornamente fitomorfe, florale sau emblematice (steaua și semiluna), tratate în tehnica niello, câmpurile din jurul motivelor decorative fiind ornamentate prin gravare. Unele dintre ele prezintă decupaje, dar și decor incizat. Pietrele semiprețioase întregesc ansamblul ornamental.
Lucrate în ateliere urbane.
Material: argint, alamă, pietre semiprețioase, lanț, sârmă.
Tehnică: decupat, îndoit, asamblat, incizat, niellat, gravat.
Utilizare: ceremonială.
Prima jumătate a secolului XX.
Comunitatea tătară.
Muzeul de Artă Populară Constanța (nr. de inventar 609, 610, 652, 789, 1190).
Pieptar bărbătesc cu mâneci/fermene.
Piepții sunt croiţi din câte o bucată de postav maro, spatele, dintr-o altă bucată, iar mânecile din câte o bucată şi câte doi clini. Căptuşeala din satin galben. Liniile croiului sunt marcate cu găitane din fir argintiu. Pe gulerul tip tunică apar broderii mărunte, de factura vegetal-florală, aplicate cu fir metalic argintiu. Pieptii şi spatele prezintă broderii fitomorfe şi florale aplicate cu fir argintiu. La nivelul umerilor şi la baza mânecilor există broderii vegetal-florale lucrate în aceeaşi tehnică.
Atelier urban turcesc.
Material: postav, găitan din fir, fir metalic, carton, satin.
Tehnică: croit, încheiat cu acul, broderie aplicată cu fir metalic.
Utilizare: ceremonială (pentru comunităţile de tătari).
Prima jumătate a secolului al XIX-lea-lea.
Comunitatea tătară.
Muzeul de Artă Populară Constanța (nr. de inventar. 28).
Punguțe brodate / kîse.
Confecţionate din atlaz sau catifea violet, punguțele brodate, pentru tutun, bani sau ceas, sunt brodate cu fir metalic auriu sau argintiu și mătase, pe suport de carton. Decorul, identic tratat pe ambele feţe, constă în motive fitomorfe (pomul vieții), florale sau emblematice (steaua şi semiluna). Acesta este frecvent completat cu aplicații metalice policrome din paiete sau mărgele. Punguțelor le sunt asociate adesea şnururi cu ciucuri din fir metalic. La gură se strâng cu șnur.
Lucrate în gospodărie tătărească.
Material: atlaz/ catifea, pânză industrială, fir metalic, mătase, carton, paiete, aplicaţii metalice, mărgele, şnur, ciucuri, aţă.
Tehnică: broderie plină pe suport din carton, cusut, ornamentat cu acul.
Utilizare: ceremonială, ca accesorii vestimentare și daruri de nuntă.
Prima jumătate a secolului XX.
Comunitatea tătară
Muzeul de Artă Populară Constanța (nr. de inventar 1014, 1271, 1787, 2845).
Jartiere de mire / șorap bao.
Jartierele de mire sunt confecționate din catifea violet cu dubluri din satin. Decorul, lucrat cu fir metalic, în tehnica broderiei pline pe suport de carton, se bazează pe alternanța motivelor florale cu cele fitomorfe. Pe margini sunt dispuse șnururi răsucite din bumbac violet și fir argintiu sau auriu. Șnururile de prindere, de aceeași factură, au la capete ciucuri din fir metalic.
Lucrate în gospodărie tătărească.
Material: catifea, satin, carton, fir metalic, dantelă lucrată cu acul, șnur, ciucuri, ață.
Tehnică: cusut, broderie plină pe suport din carton.
Utilizare: ceremonială, ca accesorii vestimentare.
Prima jumătate a secolulul XX.
Comuniattea tătară.
Muzeul de Artă Populară Constanța (nr. de inventar 1012, 2373).
Punguță brodată / kîse.
Confecţionată din atlaz violet. Prezintă întărituri din carton şi este dublată cu pânză industrială bleumarin. Decorul, identic tratat pe ambele feţe, asociază motivele fitomorfe cu cele emblematice (steaua şi semiluna). Broderia este executată cu fir metalic auriu pe suport din carton. Punguța are aplicaţii metalice policrome, cu forme de rozete sau frunze de stejar şi paiete. Pe una din feţe apar şnururi cu patru ciucuri din fir metalic.
Lucrată în gospodărie tătărească.
Material: atlaz, pânză industrială, fir metalic, mătase, carton, paiete, aplicaţii metalice, şnur, ciucuri, aţă.
Tehnică: broderie plină pe suport din carton, cusut.
Utilizare: ca accesoriu vestimentar, ca dar de nuntă.
Prima jumătate a secolului XX.
Comunitatea tătară
Deținător: Muzeul de Artă Populară Constanța (nr. de inventar 1271).
Batic cu colţ / kiyik.
Baticul, de formă triunghiulară, confecţionat din pânză roz, este ornamentat pe colţul ce formează unghiul drept cu un motiv floral, brodat cu fir metalic auriu, bumbac negru şi mătase bleu. Decor epigrafic, brodat cu bumbac negru, dispus deasupra motivului floral. Pe două dintre margini (tivite cu maşina) prezintă dantelă croşetată din fir.
Lucrat în gospodărie tătărească.
Material: pânză industrială, fir metalic, bumbac, mătase.
Tehnică: brodat după desen, broderie orientală cu fir, lănţişor, croşetat, încheiat cu maşina.
Utilizare: acoperământ de cap.
Primul sfert al secolului XX.
Comunitatea tătară.
Muzeul de Artă Populară Constanța (nr. de inventar 624).
Batiste de nuntă brodate / șeure.
Batista de nuntă de tip „șeure” este realizată din pânză industrială, ornamentată pe colțuri cu broderii florale, cu dublă față, executate pe gherghef. Sub aspect compozițional, motivele sunt identic tratate fiind brodate cu mătase, diferențele fiind adesea doar de ordin cromatic. Motivele decorative sunt fie florale și fitomorfe, dispuse în buchet, fie iau forma unor cununi legate cu fundiță, în mijlocul cărora apar inscripții cu caractere arabe, cu rol apotropaic. Marginile batistei sunt îndoite și tivite cu acul sau la mașină, iar colțurile sunt subliniate prin chenare cu ornamentică vegetală, brodate cu bumbac. Deoarece fac parte din categoria darurilor de nuntă, în mijlocul batistelor se cos adesea punguțe de tutun, bani sau ceas.
Lucrate în gospodărie tătărească.
Material: pânză industrială, mătase, fir metalic, bumbac mercerizat, ață.
Tehnică: broderie plină pe gherghef, brodat după desen, brodat la fir, cusut.
Utilizare: ceremonială, ca daruri de nuntă.
Prima jumătate a secolului XX.
Comunitatea tătară.
Muzeul de Artă Populară Constanța (nr. de inventar 545, 852).
Batic / șember.
Baticul de tip „șember” este realizat din pânză industrială decorată cu acul, prin imprimare, (într-un atelier urban sau fabrică), cu motive florale dispuse în chenar. Pentru imprimarea motivelor s-au folosit coloranți chimici. Marginile baticului sunt festonate manual și decorate cu o dantelă lucrată cu acul și ornamente florale în aceeași tehnică.
Lucrate în atelier urban sau fabrică, ornamentate cu acul în gospodărie tătărească.
Material: pânză industrială, coloranți chimici, bumbac, ornamente lucrate cu acul.
Tehnică: imprimat, festonat, ornamente cu acul.
Utilizare: acoperământ pentru cap.
Prima jumătate a secolului XX.
Comunitatea tătară.
Muzeul de Artă Populară Constanța (nr. de inventar 777, 1808).
Salbă de bani.
Salbă de bani, din monede circulate.
Proveniență: Constanța.
1885.
Comunitatea tătară.
Muzeul Național al Țăranului Român (nr. de inventar T5145).
Caftan.
Haină trei sferturi lucrată dintr-o țesătură de lână, în patru ițe, de culoare albastră, cu ornamente florale- flori roșii cu frunze verzi și galbene sunt dispuse de-a lungul hainei.
Proveniență: Medgidia, Constanța.
1911.
Comunitatea tătară.
Muzeul Național al Țăranului Român (nr. de inventar T6490).
Ilic.
Piesă achiziționată de muzeu în 1909. Pieptar fără mâneci, lung până în talie, cu colțurile rotunjite, se poartă neîncheiat. Este lucrat dintr-o stofă albă de lână, și ornamentele sunt realizate din fireturi și galoane de aur, motive stilizate florale, semiluna.
Proveniență: Dobrogea.
A doua jumătate a secolului al XIX-lea.
Comunitatea tătară.
Muzeul Național al Țăranului Român (nr. de inventar T6847).
Cordon cu paftale.
Piesă alcătuită dintr-un cordon pe care sunt fixate 5 plăcuţe (agrafe) metalice înguste alternate ritmic cu 4 şiruri de câte trei nasturi (bumbi) dispuse oblic şi paftale. Paftalele, în formă de frunze au marginile lobate. Decor geometric şi floral stilizat dispus pe plăci, paftale şi cordon: motive vegetale înscrise în chenare, frunze, zăluţe, stele, flori. Cromatica: argintiu, auriu, negru.
Proveniență: Constanța.
A doua jumătate a secolului XIX.
Comunitatea tătară.
Muzeul Național al Țăranului Român (nr. de inventar T3923).
Cordon cu paftale.
Piesă alcătuită dintr-un cordon pe care sunt fixate 5 plăcuţe (cleme lucrate în filigran – agrafe) înguste şi o pafta din argint dublată cu alamă, în formă de fluture şi marginile lobate. Pe fiecare clemă şi pe pafta sunt fixate pietre semipreţioase. Cromatica: argintiu, auriu, negru.
Proveniență: Medgidia, Constanța
A doua jumătate a secolului al XIX-lea.
Comunitatea tătară.
Muzeul Național al Țăranului Român (nr. de inventar T6901)
Cordon.
Piesa reprezintă un cordon pe care sunt fixate şapte plăcuţe (cleme lucrate în filigran – agrafe), înguste, intercalate cu patru grupe de câte trei bumbi (nasturi). La capete sunt prinşi câte doi bumbi şi o inimă (o inimă lipsă) şi o pafta din argint alcătuită din două părţi – în formă de frunze cu marginile tăiate cu semicercuri. La una din paftale a fost ataşată o piesă rotundă care ascunde sistemul de închidere: floarea soarelui. Decorul este scos în relief prin pictare cu vopsea.
Proveniență: Constanța.
A doua jumătate a secolului al XIX-lea.
Comunitatea tătară.
Muzeul Național al Țăranului Român (nr. de inventar T6902).
Basma.
Pe marginile voalului de mătase, de culoare roz, sunt ataşate, perechi, mici bucăţi de dantelă rotundă, în diverse culori (alb, galben, vişiniu, verde, violet-deschis şi violet-inchis). De jur împrejurul dantelelor sunt trecute prin ţesătură, trei grupe de fire din păr de cal, pentru a ţine dantelele de bumbac întinse.
Proveniență: Lumina, Constanța.
Prima jumătate a secolului al XIX-lea.
Comunitatea tătară.
Muzeul Național al Țăranului Român (nr. de inventar T10582).
Centură.
Piesă alcătuită dintr-un cordon (galon lat dublat cu satin) pe care sunt fixate 12 plăcuţe (agrafe) metalice înguste şi două paftale. Decor geometric şi floral stilizat dispus pe plăci şi paftale: motive vegetale înscrise în chenare. Paftalele, în formă de frunze au marginile lobate. Una din paftale are la margine o plăcuţă dreptunghiulară decorată cu aceleaşi motive. Aceasta are rolul de a ascunde sistemul de închidere a paftalelor un lănţişor are prins un iatagan mic (încuietoarea).
Proveniență: Constanța.
A doua jumătate a secolului al XIX-lea.
Comunitatea tătară.
Muzeul Național al Țăranului Român (nr. de inventar T10583).
Brățară.
Piesă de formă circulară cu lăţime maximă în partea centrală, cea opusă sistemului de închidere. Sistemul de închidere este alcătuit din două fante practicate la unul din capete. În ele se fixa celălalt cap prin intermediul unui buton. Pe margine, în partea expusă vederii marginile sunt decupate în forme geometrice.Decorul este scos în relief prin pictare cu vopsea. Motive geometrice şi vegetale: arabescuri, arce de cerc, ghirlande din flori cu tije şi frunze.
Proveniență: Constanța.
Prima jumătate a secolului al XIX-lea.
Comunitatea tătară.
Muzeul Național al Țăranului Român (nr. de inventar T10585).
Cordon.
Piesă alcătuită dintr-un cordon (galon lat dublat cu satin) pe care sunt fixate 7 plăcuţe (agrafe) metalice înguste separate prin 7 butoni (bumbi) şi două paftale. Decor geometric şi floral stilizat dispus pe plăci, bumbi şi paftale: motive vegetale înscrise în chenare. Paftalele, în formă de frunze au marginile lobate. Cromatica: argintiu, auriu, negru.
Proveniență: Constanța.
A doua jumătate a secolului XX.
Comunitatea tătară.
Muzeul Național al Țăranului Român (nr. de inventar T10597).
Cordon.
Piesă alcătuită dintr-un cordon (galon lat) la capetele acesteia erau fixate două paftale – rozete mari, cu una din margini înălţată şi terminată cu o floare. De o parte a unei paftale este fixată o plăcuţă dreptunghiulară cu marginile lobate şi două inele de care sunt prinse două lănţişoare scurte. Această plăcuţă are rol de a acoperi sistemul de închidere.
Proveniență: Dobrogea.
A doua jumătate a secolului XX.
Comunitatea tătară.
Muzeul Național al Țăranului Român (nr. de inventar T16432).
Brățară.
Piesa este formată din două bucăţi fixate cu o balama şi prinse cu un ac. Este decorată cu linii drepte succesive, încadrate de unghiuri aşezate în şir continuu. La capete se regăseşte câte o floare cu frunze ample. În interior a fost incizat un val stilizat, iar în exterior, un înger ştanţat.
Proveniență: Dobrogea.
A doua jumătate a secolului al XIX-lea.
Comunitatea tătară.
Muzeul Național al Țăranului Român (nr. de inventar T16426)
Broșă.
Piesă de podoabă, din aliaj argint, realizată prin turnare și cizelură. Broşa are formă alungită, având lipite pe o tijă dreptunghiulară o semisferă elipsoidală, încadrată de două semilune şi două frunze stilizate. Decorul este realizat prin tehnica brunării, pictarea cu negru pe fond argintiu. Broşa se prinde cu un ac fixat de plăcuţa dreptunghiulară.
Proveniență: Dobrogea.
A doua jumătate a secolului al XIX-lea.
Comunitatea tătară.
Muzeul Național al Țăranului Român (nr. de inventar T16433).
Batistă / Șerbentî.
Piesă de formă pătrată din borangic, arnici și mătase, țesută în 2 ițe cu broderie orientală din fir metalic. Motivele fitomorfe și florale – frunze, ramuri, boboci și vase cu flori – sunt dispuse simetric în cele 4 colțuri. Cromatica: alb, roşu, negru, verde, roz, mov, argintiu.
Proveniență: Albești, Constanța.
Ultimul sfert al secolului al XIX-lea.
Comunitatea tătară.
Muzeul Național al Țăranului Român (nr. de inventar Ti3135).
Batiste / Șevre / Cevre.
Piesă de formă pătrată din borangic, arnici și mătase, țesută în 2 ițe, cu broderie orientală din fir metalic. Decorul geometric şi vegetal stilizat este dispus la colţurile piesei şi pe margini. Decorul de la colţuri este identic din punct de vedere al motivelor, dar este diferit cromatic: câte o ghirlandă (sugerează un vas de flori) cu flori mici, ramuri cu boboci şi un trandafir în mijloc. Cromatica: alb, roz, verde, vernil, lila, roşu, negru, albastru, auriu.
Proveniență: Albești, Constanța.
Ultimul sfert al secolului al XIX-lea.
Comunitatea tătară.
Muzeul Național al Țăranului Român (nr. de inventar Ti3201).
Batistă (cu punguță pentru ceas).
Piesă de formă pătrată din borangic, arnici și mătase, țesută în 2 ițe, brodată peste fire cu fir metalic. Decorul geometric şi vegetal stilizat este dispus la colţurile piesei şi în centru: stilizări de ramuri cu frunze, flori şi cârcei. În centrul piesei a fost aplicată o punguţă de ceas rotundă, croşetată. Pe punguţă apar cinci vase cu flori. Punguţa reprezintă centrul din care pornesc cele patru braţe ale unei cruci drepte, dublu conturate prin linii în zig-zag. Cromatica: alb, roşu, roz, verde, lila, negru, albastru, grena, argintiu.
Proveniență: Comana, Constanța.
Primul sfert al secolului XX.
Comunitatea tătară.
Muzeul Național al Țăranului Român (nr. de inventar Ti3153).
Batistă / Cevre.
Piesă de formă pătrată din bumbac și mătase vegetală, țesută în 2 ițe cu broderie orientală cu fir metalic. Cele patru colțuri sunt decorate fiecare cu ornamente reprezentând motive florale, motive zoomorfe – balena și motive skeomorfe – ancora. Cromatica: roșu, verde. galben, argintiu.
Proveniență: Comana, Constanța.
1960.
Comunitatea tătară
Muzeul Național al Țăranului Român (nr. de inventar Ti3151).
