Pieptar cu mâneci / fermene
Croită din postav fin, albastru. Căptuşeală albă. Decupajul din jurul gâtului, marginile piepţilor şi jumătăţile inferioare ale mânecilor sunt decorate cu broderii vegetale, executate cu fir metalic auriu, fixat cu punct ascuns. Pe piepţi apar motive fitomorfe.
Atelier urban turcesc.
Material: catifea, fir metalic, paiete, dantelă industrială, tifon, pânză, hârtie, capse.
Tehnică: croit, încheiat cu acul, broderie aplicată cu fir metalic.
Utilizare: ceremonială.
Prima jumătate a secolului al XIX-lea.
Comunitatea turcă.
Muzeul de Artă Populară Constanța (nr. de inventar 3088).
Pieptar cu mâneci despicate / cepken.
Croit din postav albastru. Căptuşeală din postav albastru. Cea a mânecilor despicate este din postav roşu. Două buzunare din satin roşu, aplicate pe partea interioară a piepţilor şi subliniate prin galoane cu motive geometrice. Liniile croiului şi câmpurile decorative sunt marcate prin ceaprazuri din fir argintiu. Piepţii şi spatele prezintă broderii aplicate, realizate cu găitan argintiu. Decor geometric şi fitomorf cu dispunere în câmpuri compacte. Mânecile au decorul organizat în partea superioară şi la bază şi prezintă câte şase bumbi îmbrăcaţi în fir argintiu.
Atelier urban turcesc.
Material: postav, satin, galon, găitan din fir metalic, ceapraz din fir metalic, carton, bumbi, mărgică.
Tehnică: croit, încheiat cu acul, broderie aplicată cu găitan din fir metalic
Utilizare: ceremonială.
Sfârşitul secolului al XVIII-lea, începutul secolului al XIX-lea.
Comunitatea turcă.
Muzeul de Artă Populară Constanța (nr. de inventar 3086).
Rochie de mireasă / kelin pașalî.
Rochie amplă, evazată spre poale, croită din patru bucăţi de catifea albastru-ceruleum. Mâneci largi, cu formă trapezoidală, croite din două bucăţi. Pe dosul rochiei, dublură din tifon şi bucăţi din pânză albă şi gri aplicate. Faţa, spatele şi mânecile prezintă broderii florale lucrate cu fir metalic argintiu pe suport de hârtie. Cele cinci tipuri de motive sunt dispuse după principiile simetriei, alternanţei şi repetiţiei, în funcţie de două chenare cu elemente decorative în formă de S, care delimitează pe lungime două câmpuri decorative. Pe guler, ornamente în formă de fundă. Cordon ornamentat cu motive florale (lalele) dispuse pe un vrej.
Atelier urban turcesc.
Material: catifea, fir metalic, paiete, dantelă industrială, tifon, pânză, hârtie, capse.
Tehnică: croit, încheiat cu acul şi cu maşina, broderie plină cu fir metalic pe suport din hârtie.
Utilizare: ceremonială.
Secolul al XIX-lea.
Comunitatea turcă.
Muzeul de Artă Populară Constanța (nr. de inventar 131).
Ilic / yelek
Ilicul este confecționat din satin imprimat peste care s-a montat după un desen o broderie din fir metalic auriu răsucit. Decorul este dispus pe toată suprafața și constă din motive geometrice (spirale, triunghiuri). Pe margini este ornamentat cu ceaprazuri de culoare argintie. Este căptușit cu carton peste care s-a aplicat o bucată de pânză industrială. De o parte și de alta a reverelor prezintă opt și, respectiv, zece bumbi lucrați din fir metalic auriu, care au câte o mărgică de culoare roșie în vârf.
Atelier urban turcesc.
Material: satin imprimat, fir metalic, ceaprazuri, bumbi (18), carton, pânză industrială, mărgele.
Tehnică: brodat cu fir metalic aplicat prin puncte ascunse.
Utilizare: ceremonială.
Prima jumătate a secolului al XIX-lea.
Comnunitatea turcă.
Muzeul de Artă Populară Constanța (nr. de inventar 3083).
Pieptar cu mâneci / cepken.
Cele cinci componente ale pieptarului sunt croite din câte o bucată de catifea violet. Căptuşeală din pânză industrială. Decupajul din jurul gâtului şi marginile sunt subliniate prin galoane late, cu alesături fitomorfe din fir argintiu. Acelaşi tip de galon reapare în compoziţia decorativă a piepţilor, în dispunere verticală, delimitând cele două câmpuri brodate şi în cea a spatelui, în dispunere semicirculară, delimitând trei câmpuri brodate. Motive fitomorfe, în câmpurile cu broderii aplicate din fir, de pe piepţi. Motive florale şi fitomorfe, în câmpul superior al spatelui. De-a lungul mânecilor şi marginilor acestora apar galoane asociate cu broderii aplicate din fir metalic auriu.
Atelier urban turcesc.
Material: catifea, fir metalic, galon, şnur din fir, carton, pânză industrială, aţă.
Tehnică: croit, încheiat cu acul, broderie aplicată cu fir metalic şi şnur.
Utilizare: ceremonială.
Datare: prima jumătate a secolului al XIX-lea.
Comunitatea turcă.
Deținător: Muzeul de Artă Populară Constanța (nr. de inventar 3082).
Fes pentru ceremonialul de botez / pes.
Fesul din catifea vișinie, cu dublură din pânză industrială roșie cu imprimeuri florale mărunte, prezintă un decor fitomorf brodat cu fir metalic argintiu pe un suport din carton. Partea superioară, întărită cu un disc din carton, este ornamentată cu un motiv astral, iar la baza fesului apar broderii geometrice. Decorului fitomorf îi este asociată o inscripție brodată, cu caractere arabe.
Atelier urban turcesc.
Material: catifea, fir metalic, pânză industrială, carton, aţă
Tehnică: brodat cu fir metalic, încheiat cu acul.
Utilizare: acoperământ de cap la ceremonialul de botez.
Prima jumătate a secolului XX.
Comunitatea turcă.
Muzeul de Artă Populară Constanța (nr. de inventar 2316).
Rochie de mireasă / kelin pașalî.
Croită din patru bucăţi din catifea vişinie. Capătă amploare prin patru clini laterali cu formă triunghiulară. Mâneci largi, croite din două bucăţi trapezoidale. Dublură din tifon. Decupajul din jurul gâtului şi fanta din faţă sunt subliniate printr-o compoziţie vegetal-florală, brodată în relief, cu fir metalic argintiu, pe suport din carton. Faţa prezintă două tipuri de broderii florale, dispuse pe trei registre, încadrate de alte motive florale mărunte. Broderii de aceeaşi factură apar ordonate pe patru registre, pe partea din spate a rochiei. Pentru mâneci există alt tip de decor în care predomină laleaua. La poale există un chenar cu motive în formă de fundă. Cordon cu motive florale, geometrice şi emblematice (steaua şi semiluna).
Atelier urban turcesc.
Material: catifea, tifon, fir metalic, carton, paiete.
Tehnică: croit, încheiat cu acul, broderie plină cu fir metalic pe suport din carton, cusut.
Utilizare: ceremonială.
Prima jumătate a secolului al XIX-lea.
Comunitatea turcă.
Muzeul de Artă Populară Constanța (nr. de inventar 29).
Cingătoare / kawkaz-kușak.
Cingătoarea prezintă următoarele componente: cordonul textil metalizat auriu cu liziere argintii, paftalele și cele opt plăcuțe cu ornamente lucrate în tehnica filigran. Paftalele sunt executate din două plăci de argint cu decupaj în formă de fundă și cu motivele florale și fitomorfe din argint trefilat și parțial aurit. La colțurile paftalei superioare sunt acroșate două lănțișoare din argint și un ciucure din același material. Plăcuțele atașate cordonului textil au ca elemente centrale tot motive florale filigranate. Ornamentele florale ale paftalelor sunt accentuate prin mărgele verzi, iar cele ale plăcuțelor, prin mărgele albastre.
Atelier caucazian.
Material: argint, mărgele, lănțișoare și ciucure din argint, cordon textil metalizat
Tehnică: decupat, trefilat, aurit, perlat, fixat cu cleme metalice.
Utilizare: ceremonială.
Prima jumătate a secolului al XIX-lea.
Comunitatea turcă.
Muzeul de Artă Populară Constanța (nr. de inventar 642).
Pieptar cu mâneci / fermene.
Piepţii sunt croiţi din câte o bucată de postav maro, iar spatele croit dintr-o altă bucată. Una dintre mâneci este croită dintr-o bucată şi doi clini triunghiulari alungiţi, cealaltă, din două bucăţi şi trei clini. În jurul gulerului tip tunică, pe margini şi la baza mânecilor largi şi drepte apar găitane din fir argintiu. Chenare cu ornamente vegetal florale sunt dispuse pe guler, margini şi la baza pieptarului şi a mânecilor. Pe piepţi, spate, la nivelul umerilor, de-a lungul mânecilor şi la baza acestora se află broderii vegetal-florale, aplicate cu fir argintiu (pe suport din carton).
Atelier urban turcesc.
Material: postav, găitan din fir, fir metalic, carton, pânză.
Tehnică: croit, încheiat cu acul, broderie aplicată cu fir metalic.
Utilizare: ceremonială.
Datare: prima jumătate a secolului al XIX -lea.
Comunitatea turcă
Muzeul de Artă Populară Constanța (nr. de inventar 450).
Ilic / yelek.
Cele cinci componente ale pieptarului sunt croite din câte o bucată de catifea violet. Căptuşeală din pânză industrială. Decupajul din jurul gâtului şi marginile sunt subliniate prin galoane late, cu alesături fitomorfe din fir argintiu. Acelaşi tip de galon reapare în compoziţia decorativă a piepţilor, în dispunere verticală, delimitând cele două câmpuri brodate şi în cea a spatelui, în dispunere semicirculară, delimitând trei câmpuri brodate. Motive fitomorfe – în câmpurile cu broderii aplicate din fir, de pe piepţi. Motive florale şi fitomorfe – în câmpul superior al spatelui. De-a lungul mânecilor şi marginilor acestora apar galoane asociate cu broderii aplicate din fir metalic auriu.
Atelier urban turcesc.
Material: catifea, ceapraz din fir metalic, găitan din fir metalic, galon din fir metalic, carton, bumbi, mărgele, aţă.
Tehnică: croit, încheiat cu acul, broderie aplicată cu găitan din fir.
Utilizare: ceremonială.
Primul sfert al secolului al XIX-lea.
Comunitatea turcă.
Muzeul de Artă Populară Constanța (nr. de inventar 3081).
Flueră.
Instrument muzical, din lemn, de formă tubulară, fără dop, cu capetele libere, prevăzut cu șase orificii pentru degete și unul pe partea opusă.
Proveniență: Turcia.
Ultimul sfert al secolului al XIX-lea.
Comunitatea turcă.
Muzeul Național al Țăranului Român (nr. de inventar L1746).
Flueră.
Instrument muzical, din lemn, de formă tubulară, fără dop, cu capetele libere, prevăzut cu șase orificii pentru degete, pe o parte și unul pe partea opusă. Instrumentul este decorat cu cercuri și linii drepte.
Proveniență: Turcia
Ultimul sfert al secolului al XIX-lea.
Comunitatea turcă.
Muzeul Național al Țăranului Român (nr. de inventar L1747).
Șalvari.
Piesă vestimentară, purtată de femei, realizată din mătase mov, broderie cu fir metalic la nivelul buzunarelor si a tivului de încheiere și a jartierelor.
Proveniență: Adamclisi, Constanța.
Prima jumătate a secolului XX.
Comunitatea turcă.
Muzeul Național al Țăranului Român (nr. de inventar T3522).
Ilic.
Vestă din mătase mov, cu broderie din fir metalic, din brandemburguri împletite, cămpii ornamentali platați pe dinaintele piesei.
Proveniență: Adamclisi, Constanța.
Prima jumătate a secolului XX.
Comunitatea turcă.
Deținător: Muzeul Național al Țăranului Român (nr. de inventar T3523).
Punguță.
Piesă de podoabă, împletită cu acul din mătase, motive stilizate, geometrice și florale.
Proveniență: Dobrogea.
Prima jumătate a secolului XX.
Comunitatea turcă.
Muzeul Național al Țăranului Român (nr. de inventar T3527).
Punguță.
Piesă de podoabă, brodată pe catifea, cu fir metalic, motiv principal floare, dantelă pe margine, realizată cu acul.
Proveniență: Dobrogea.
Prima jumătate a secolului XX.
Comunitatea turcă.
Muzeul Național al Țăranului Român (nr. de inventar T3529).
Brâu.
Piesă componentă a costumului tradițional, se prindea în talie, țesătură de bumbac în două ițe, apretată, brodată la capete cu fir metalic, motive vegetale.
Proveniență: Dobrogea.
Prima jumătate a secolului XX.
Comunitatea turcă.
Muzeul Național al Țăranului Român (nr. de inventar T3603).
Jartiere.
Piese de podoabă, din catifea neagră, cu broderie din fir argintiu; capetele sunt tăiate în triunghi, cu șnur și canafi din fir metalic.
Proveniență: Constanța.
Prima jumătate a secolului XX.
Comunitatea turcă.
Muzeul Național al Țăranului Român (nr. de inventar T3610).
Punguță.
Săculeț cu unul din capete drept și altul rotunjit, din satin mov, are ornamente în formă de rotițe dantelate,lucrae cu acul ,în culorile mov și alb.Aceste rotițe sunt dispuse pe margine ,din distanță în distanță între ele grupe de 3 semicercuri.
Proveniență: Constanța.
Prima jumătate a secolului XX.
Comunitatea turcă.
Deținător: Muzeul Național al Țăranului Român (nr. de inventar T3621).
Punguță.
Săculeț având partea de jos circulară ,iar cea de sus în formă de trapez. Lucrat dintr-o țesătură de bumbac,mercerizat cu flori din țesătură – numită damasc de culoare roz. De jur împrejur pungulița este ornamentată cu colțișori croșetați din arnici negru .Pe un din fețe colțișorii sunt prinși în așa fel încât în cele 2 laturi ale trapezului formează un triunghi- este căptușită cu o țesătură de bumbac de culoare violet cu imprimeuri alb-albastru.
Proveniență: Dobrogea.
Prima jumătate a secolului XX.
Comunitatea turcă.
Muzeul Național al Țăranului Român (nr. de inventar T3624).
Punguță.
Partea superioară în unghi; partea inferioară rotundă. Lucrată din catifea albastră. Cele 2 părți sunt prinse între ele prin piciorușe mici cu fir de bumbac (gri -galben). Punguța este împodobită pe margine de jur împrejur cu o dantelă lucrată din fir de aur cu croșeta,pe spelcă,același ornament cusut ,pe una din fețe sugerează o clapă.În mijloc pe ambele fețe este brodat cu fir de aur un ornament vegetal. Partea brodată este dublată cu carton.
Proveniență: Dobrogea.
Prima jumătate a secolului XX.
Comunitatea turcă.
Muzeul Național al Țăranului Român (nr. de inventar T3628)
Punguță.
Punguță confecționată de stofă vișinie ,căptușită cu stambă violet cu negru și alb. De jurîmprejur colțișori mici lucrați cu croșeta din ață albastră .De jurîprejur o linie dreaptă și una ondulată realizată cu ață vernil -în lănțișor .În centru vas cu flori (stilizat)realizat cu albastru-cusătură de lănțișor.
Proveniență: Dobrogea.
Prima jumătate a secolului XX.
Comunitatea turcă.
Muzeul Național al Țăranului Român (nr. de inventar T3633).
Punguță.
De forma unui medalion (disc) jumătate circular. De jur împrjur pe marginea un ornament lucrat cu acul din fir auriu apoi un chenar -broderie plină cu fir auriu. Un al doilea chenar-o ghirleandă cu câte trei crenguțe lucrată în punct de contur cu mătase violet. În miijloc corola unei flori conturată cu mătase violet. Cele 8 petale sunt realizate cu fir auriu în broderie plină dând impresia unor nervuri. Este căptușită cu o pânză albă din bumbac cumpărată din comerț.
Proveniență: Dobrogea.
Prima jumătate a secolului XX.
Comunitatea turcă.
Muzeul Național al Țăranului Român (nr. de inventar T3644).
Punguță.
De formă cilindrică terminată cu un con,este croșetată din bumbac în 2 culori: alb, și negru.Fundul negru are ca ornament câte 1 cocoș pe fiecare parte realizat cu alb. La vârf 1 ciucure alb și negru ;la gura punguței o mică dantelăcroșetată în cele 2 culori ;un șiret negru trasat astfel ca să strângă punguța,terminat cu 2 ciucuri.
Proveniență: Dobrogea.
Prima jumătate a secolului XX.
Comunitatea turcă.
Muzeul Național al Țăranului Român (nr. de inventar T3650)
Basma.
De formă pătrată, basmaua este realizată din marchizet de culoare roz, răsucită pe margini si cusută „în drug”, dublată de o dantelă croşetată din lînică de culoare grena, cu flori cu 5 şi 3 petale grena, conturate cu bumbac de culoare galbenă, împodobite cu mici floricele în tonuri de verde, corai, albastru, roz. Decorul basmalei este dispus sub forma unui chenar, decorat cu o ghirlandă cu corole cu flori înscrise, ce alternează cu crizanteme, ramuri cu frunze şi fori cu 4 petale şi frunze.
Proveniență: Constanța.
Prima jumătate a secolului XX.
Comunitatea turcă.
Muzeul Național al Țăranului Român (nr. de inventar T3908).
Brâu.
Fâșie lungă și îngustă, din bumbac alb, capetele sunt împodobite cu ornamente vegetale, realizate fu fir metalic și mătase.
Proveniență: Traian, Săcele, Istria, Constanța
Prima jumătate a secolului XX.
Comunitatea turcă.
Muzeul Național al Țăranului Român (nr. de inventar T3912).
Brâu.
Fîşie dreptunghiulară, realizată din mătase de culoare albă, ţesută industrial în 2 iţe, tivită pe margini, cusută la maşină. Decorul este concentrat la capete şi descrie, stilizat, stîlpii ce susţin 1 mihrab (nişa circulară din peretele qibla al unei moschei), ornamentaţi cu o ghirlandă cu frunze trilobate. În interiorul acestora apare motivul pomului vieţii, cu trunchiul realizat cu fir metalic auriu şi frunzele cu bumbac în nuanţe de verde, conturate cu negru, iar nervurile cu fir auriu. Pămîntul este realizat cu bumbac de culoare albastră, cu contur negru. În colţurile chenarului în care apare pomul şi în partea superioară, de-o parte şi cealaltă a ramurilor acestuia apare un înscris, probabil o semnătură sau o incantaţie magică cu rol de protecţie pentru persoana care-l utiliza.
Proveniență: Constanța.
Prima jumătate a secolului XX.
Comunitatea turcă.
Muzeul Național al Țăranului Român (nr. de inventar T3918).
Brâu.
Fîşie dreptunghiulară, realizată din mătase de culoare albă, ţesută industrial în 2 iţe, tivită pe margini, cusută la maşină. Decorul este concentrat la capete şi descrie, stilizat, prezintă ca decor stilizări vegetale de garoafe.
Proveniență: Medgidia, Constanța.
Prima jumătate a secolului XX.
Comunitatea turcă.
Muzeul Național al Țăranului Român (nr. de inventar T3919).
