Cană (ibric)/ ibrîk.
Vasul este realizat din aramă, prin turnare. După turnare, piesa a fost acoperită cu un strat de cositor. Prezintă la gură un cioc pentru scurgere, un capac de închidere și o toartă în formă de acoladă. Este lipsit de ornamente.
Lucrat în atelier rural tătăresc.
Material: aramă, cositor.
Tehnică: turnat, cositorit, nituit.
Utilizare: în gospodărie.
Secolul al XIX-lea.
Comunitatea tătară.
Muzeul de Artă Populară Constanța (nr. de inventar 1260).
Vas pentru apă / kuman.
Piesa este confecționată din aramă ulterior cositorită. Are o bază de susținere înaltă, pereții bombați, gâtul lung și subțire având buza răsfrântă. Mânerul, aplicat prin nituire, este fixat în două puncte, unul sub buza vasului, iar celălalt la jumătate vasului. Pe partea opusă toartei a fost lipit ciocul, care începe de la jumătatea vasului, modelându-se puțin deasupra buzei. Piesa este lipsită de ornamente.
Lucrat în gospodărie tătărească .
Material: Aramă, cositor.
Tehnică: turnat, ciocănit, nituit, lipit, cositorit.
Utilizare: ceremonial, în gospodărie.
Secolul XX.
Comunitatea tătară.
Muzeul de Artă Populară Constanța (nr. de inventar 757).
Vas cu capac / kapakali tingire.
Cele două piese sunt realizate din aramă, prin turnare, formele fiind definitivate prin ciocănire. Ulterior piesele a fost acoperite cu un strat de cositor. Tingirea are forma circulară și buza răsfrântă. Capacul prezintă o formă tronconică și o proeminență (bumb) pentru ridicare. Ornamentația geometrică este repartizată pe toată suprafața.
Lucrat în atelier rural tătăresc/ lucrat în gospodărie tătărească .
Material: aramă, cositor.
Tehnică: turnat, ciocănit, cositorit, incizat
Utilizare: în gospodărie
Secolul al XIX-lea.
Comunitatea tătară.
Muzeul de Artă Populară Constanța (nr. de inventar 1056).
Cană de aramă.
Vas din aramă și cositor folosit în gospodărie pentru păstrat lichidele. Piesa are formă bitronconică, fundul drept, iar gura este largă, buza fiind uşor lăţită. În partea superioară toarta este aplatizată pe gâtul vasului si prinsă de o parte şi de alta cu câte un nit, apoi toarta este lâţită,lipită de burta vasului şi prinsă cu un nit. Pe gâtul vasului decorul este dispus sub forma unei linii zig-zag, încadrată de câte o linie circulară punctată. Sub gât piesa este bătută în exterior formând o bandă circulară. Sub aceasta se repetă decorul de pe gât şi un şir de dinţi de fierăstră.
Proveniență: Dobrogea.
1850-1875.
Comunitatea tătară.
Muzeul Național al Țăranului Român (nr. de inventar L2242).
Ibric.
Piesă de formă bitronconică, cu gura largă, prevăzută cu un cioc lat, pentru scurgerea lichidului din vas. Toarta simplă, care porneşte de la gură şi se termină la bază, este ataşată prin lipire şi nituire. Capacul este prevăzut cu un buton pentru închidere/deschidere şi este ataşat de toartă.
Proveniență: Medgidia
Secolul al XIX-lea.
Comunitatea tătară.
Muzeul Național al Țăranului Român (nr. de inventar L3252).
Ibric.
Piesă cu 1/2 din partea inferioară de formă tronconică – vasul propriu-zis. Jumătatea superioară o reprezintă gâtul lung care se termină cu gura dreaptă, cu cioc. Toarta curbată prezintă găuri de care se fixa capacul. Pe partea opusă toartei este aplicată, prin lipire, o « ţâţă » lungă, curbată. Decor geometric şi vegetal dispus pe pereţii vasului. Motive geometrice: cercuri concentrice, arabescuri; motive florale: flori, frunze, ramuri.
Proveniență: Caliacra
A doua jumătate a secolului al XIX-lea.
Comunitatea tătară.
Muzeul Național al Țăranului Român (nr. de inventar L4875).
Fructieră.
De formă cilindrică, cu margine ascuţită cu un șanț, vasul prezintă pe corp două inele duble concentrice şi două mânere artistic lucrate având forma unei flori stilizate. Și în interior prezintă 4 cercuri concentrice. Moldova.
Secolul XX.
Comunitatea tătară.
Muzeul Național al Țăranului Român (nr. de inventar L7255).
Răzătoare.
Piesa are o formă semicirculară. Marginile laterale prezintă găuri de prindere probabil de un alt suport. Central prezintă excrescenţe ordonate liniar puţin ascuţite pe margine special realizate pentru mărunţirea legumelor și fructelor (gutui, țelină și sfeclă).
Proveniență: Moldova.
Secolul XX.
Comunitatea tătară.
Muzeul Național al Țăranului Român (nr. de inventar L7259).
Cană.
Vas din bronz și cupru, folosit pentru păstrarea lichidelor. Cana are burta bombată, apoi se îngustează și se lărgește către gură. Are o toartă prinsă de gură și pântec cu nituri, decorul este realizat prin ciocănire pe întreaga suprafață. Are o bază înaltă circulară.
Proveniență: Moldova.
Secolul XX.
Comunitatea tătară.
Muzeul Național al Țăranului Român (nr. de inventar L7260).
Ibric.
Vas din alamă folosit pentru uz gospodăresc. Ibric de formă tronconică, cu baza mai lată decât gura şi cu coadă plată îndoită în interior. la 0,5 cm. De bază prezintă o canelură ce maschează punctul de lipire al fundului cu corpul vasului. Buza este înălţată în sus şi prezintă un cioc de scurgere. Coada este lipită cu cositor iar capătul se termină cu o buclă pentru agăţat. Vasul este cositorit în interior.
Proveniență: Moldova.
Secolul XX.
Comunitatea tătară.
Muzeul Național al Țăranului Român (nr. de inventar L7262).
Ștergar.
Ștergar din borangic țesut în 2 ițe cu broderie orientală în 2 fețe din mătase, bumbac și fir metalic încheiat la capete cu bibiluri. Decorul vegetal este dispus la ambele capete și constă în buchete florale mărginite de câte un chenar zimțat. Cromatica: alb, roz, bej, verde (2 tonuri) și albastru.
Proveniență: Constanța.
Primul sfert al secolului XX.
Comunitatea tătară.
Muzeul Național al Țăranului Român (nr. de inventar Ti246).
Ștergar.
Piesă de formă dreptunghiulară din bumbac, țesută în 2 ițe cu broderie orientală din fir metalic. Decorul, reprezentat de motive florale stilizate, este dispus la capete. Cromatica: alb, roșu, verde, negru, mov, portocaliu.
Proveniență: Ovidiu, Constanța.
Primul sfert al secolului XX.
Comunitatea tătară.
Muzeul Național al Țăranului Român (nr. de inventar Ti3127).
Ștergar / Șevre.
Piesă de formă dreptunghiulară din bumbac și mătase vegetală, țesută în 2 ițe cu broderie orientală din fir metalic. Capetele sunt ornamentate fiecare cu motive florale. Cromatica: alb, roșu, roz, verde, albastru, galben, brun, argintiu.
Proveniență: Albești, Constanța.
Prima jumătate a secolului XX.
Comunitatea tătară.
Muzeul Național al Țăranului Român (nr. de inventar Ti3133).
Șervet / Șevre / Cevre.
Piesă de formă pătrată din bumbac și mătase vegetală, țesută în 2 ițe cu broderie orientală cu fir metalic. Cele patru colțuri sunt decorate fiecare cu ornamente reprezentând motive florale, motive zoomorfe – balena și motive skeomorfe – ancora. Cromatica: roșu, verde. galben, argintiu.
Proveniență: Albești, Constanța.
Prima jumătate a secolului XX.
Comunitatea tătară.
Muzeul Național al Țăranului Român (nr. de inventar Ti3141).
Ștergar / Giuzbez.
Piesă de formă dreptunghiulară din bumbac, țesută în 2 ițe, cu broderie orientală din beteală. Decorul, dispus la capete, este reprezentat de motive florale – vase cu flori și ghirlandă. Cromatica: alb, galben, albastru, verde, portocaliu, roșu, negru, auriu.
Proveniență: Ciocârlia de Sus, Constanța.
Prima jumătate a secolului XX.
Comunitatea tătară.
Muzeul Național al Țăranului Român (nr. de inventar Ti3155).
Ștergar / Giuzbez.
Piesă de formă dreptunghiulară din bumbac, țesută în 2 ițe, cu broderie orientală din beteală. Decorul, dispus la capete, este reprezentat de motive florale – vase cu flori și ghirlandă. Cromatica: alb, roz, verde, albastru, galben, negru, mov, cafeniu, auriu.
Proveniență: Ciocârlia de Sus, Constanța.
Primul sfert al secolului XX.
Comunitatea tătară.
Muzeul Național al Țăranului Român (nr. de inventar Ti3156).
Ștergar / Giuzbez.
Piesă de formă dreptunghiulară din bumbac, țesută în 2 ițe, cu broderie orientală din beteală. Decorul, dispus la capete, este reprezentat de un motiv cunoscut sub numele de șarpele îmbrățișând trandafirul și de motive fitomorfe – pomișori. Cromatica: alb, roșu, verde, roz, albastru.
Proveniență: Ciocârlia de Sus, Constanța.
Prima jumătate a secolului XX.
Comunitatea tătară.
Muzeul Național al Țăranului Român (nr. de inventar Ti3160).
Ștergar / Giuzbez.
Piesă de formă dreptunghiulară din bumbac, țesută în 2 ițe, cu broderie orientală din beteală. Este confecționată din două ștergare care au capetele ornamentale cusute alăturat. Decorul este alcătuit din 2 șiruri a câte 4 motive vasul cu flori și între ele ghrilande cu flori stilizate. Cromatica: alb, roșu, verde, albastru, mov, negru, auriu.
Proveniență: Ciocârlia de Sus, Constanța.
Prima jumătate a secolului XX.
Comunitatea tătară.
Muzeul Național al Țăranului Român (nr. de inventar Ti3163).
Ștergar / Tactageauluc.
Piesă de formă dreptunghiulară din bumbac, țesută în 2 ițe, cu broderie orientală din beteală. Este confecționată din două ștergare pliate și cusute alăturat. Câmpul decorativ este compus din motive fitomorfe dispuse pe 4 rânduri și din motive florale – flori stilizate și vase cu flori. Cromatica: alb, roșu, verde, albastru.
Proveniență: Valea Dacilor, Constanța.
Prima jumătate a secolului XX.
Comunitatea tătară.
Muzeul Național al Țăranului Român (nr. de inventar Ti3189).
Ștergare de grindă / takta kuteru.
Ștergarele lungi, cu o lățime de 30-40 cm, sunt realizate din bumbac alb, țesut în două ițe. Registrele cu motive decorative geometrice, florale sau fitomorfe se desfășoară pe întreaga suprafață, după principiile alternanței și repetiției, fiind delimitate de grupuri de vărgi policrome, de lățimi diferite.
Lucrat în gospodărie tătărească.
Material: bumbac.
Tehnică: țesut în două ițe, ales printre fire, tivit cu acul.
Utilizare: pentru decorul interiorului locuinței țărănești, pentru acoperit grinda.
Primul sfert al secolului XX.
Comunitatea tătară.
Muzeul de Artă Populară Constanța (nr. de inventar 702, 1288, 1780).
Ștergare / testîmal.
Mijlocul ștergarului este ornamentat cu motive geometrice mărunte (rombiforme) alese printre fire cu bumbac negru, dispuse pe rânduri paralele, egal distanțate. Ornamentul este dispus la capete, pe un singur registru, motivul principal fiind avimorf (două păsări afrontate) sau fitomorf (arborele vieții, vița-de-vie cu struguri). În partea inferioară, registrul este mărginit de un grupaj de vărgi înguste. Decorul capetelor este completat cu o dantelă foarte îngustă, croșetată cu bumbac alb, în continuarea acesteia fiind aplicați ciucuri din bumbac negru și roșu.
Lucrat în gospodărie tătărească.
Material: bumbac, ciucuri.
Tehnică: țesut în două ițe, tivit cu mașina, ales printre fire, croșetat.
Utilizare: pentru decorarea interiorului locuinței tătărești.
Secolul XX.
Comunitatea tătară.
Muzeul de Artă Populară Constanța (nr. de inventar 1065, 1074).
Ștergar brodat / giuzbez.
Ștergarul este confecționat din pânză de bumbac țesută în două ițe și învărgată. Cele două capete au fost unite creându-se două câmpuri ornamentale succesive, cu decor bogat. Motivele decorative principale sunt fie fitomorfe (chiparosul), flancate de motive avimorfe (păsări) și încadrate de șiruri de motive zoomorfe stilizate, fie iau forma unui chiparos încadrat de vas cu flori, variantă a pomului vieții. Lucrat în gospodărie tătărească.
Material: bumbac, fir.
Tehnică: țesut în două ițe, brodat, festonat, încheiat cu acul.
Utilizare: pentru decorarea interiorului locuinței tătărești.
Secolul XX.
Comunitatea tătară.
Muzeul de Artă Populară Constanța (nr. de inventar 587, 591).
Ștergar brodat / giuzbez.
Broderia este realizată la capetele unei țesături de bumbac crem, care are mijlocul ornamentat simplu, prin învărgare. Capetele au fost apoi cusute unul în continuarea altuia formând un câmp ornamental compact. Decorul vegetal al celor două capete este dispus pe două registre. Registrul interior, foarte lat, este ornamentat cu două ghivece de flori brodate din bumbac verde, ciclamen, violet, vișiniu, orange și negru. Două inscripții tătărești brodate cu bumbac negru apar între cele două ghivece, una în partea superioară, cealaltă în partea inferioară a registrului. Aceste motive sunt asociate cu ornamente geometrice repartizate neuniform, brodate cu fir metalic. Registrul inferior prezintă motive fitomorfe brodate cu bumbac roșu, albastru și negru.
Lucrat în gospodărie tătărească.
Material: bumbac, fir metalic.
Tehnică: țesut în două ițe, brodat după desen, tivit cu acul, cusut.
Utilizare: decorarea interiorului locuinței tătărești.
Secolul XX.
Comunitatea tătară.
Muzeul de Artă Populară Constanța (nr. de inventar 669).
Ștergar brodat / giuzbez.
Mijlocul ștergarului este alb, neornamentat, elementele decorative fiind concentrate la cele două capete, dispuse pe câte trei registre. Capetele ornamentate au fost alăturate și cusute unul în continuarea celuilalt, iar apoi au fost îmbinate alcătuind un câmp ornamental compact. Structura ornamenticii este identică: un registru cu motive florale (unul, două sau cinci ghivece de flori), un registru cu partea superioară cu ornamentică avimorfă și altul, în partea superioară cu motive vegetale. Elementele decorative au fost brodate cu bumbac albastru, roșu, verde, vișiniu, alb, negru, roz, mov, ciclamen. Acestor ornamente li se adaugă motive geoemtrice mărunte, cusute cu fir metalic.
Lucrat în gospodărie tătărească.
Material: pânză, fir bumbac, fir metalic.
Tehnică: brodat, încheiat cu acul, festonat.
Utilizare: decorarea interiorului locuinței tătărești.
Primul sfert al secolului XX.
Comunitatea tătară.
Muzeul de Artă Populară Constanța (nr. de inventar 942).
Ștergar brodat / giuzbez.
Ștergarul, țesut în două ițe din bumbac alb-bej, are capetele decorate cu broderii fitomorfe cu dublă față, lucrate pe gherghef și mijlocul ornamentat prin învărgare cu bumbac alb, mai gros. Marginile răsucite și festonate manual sunt marcate printr-un șir de ornamente geometrice mărunte, brodate cu roșu, verde și negru la unul din capete și cu verde, bej și negru la celălalt capăt. Registrele decorative propriu-zise prezintă câte trei motive fitomorfe, pomul vieții sub forma vasului cu flori, tratate în două variante cromatice asociind lâna bej, verde, violet cu mătasea roșie, verde, orange și galbenă și bumbacul negru. În jurul acestora apar ornamente geometrice mărunte, brodate cu fir metalic lamelar auriu.
Lucrat în gospodărie tătărească.
Material: bumbac, mătase, lânică, fir metalic auriu.
Tehnică: țesut în două ițe, broderie plină lucrată la gherghef, festonat.
Utilizare: decorarea interiorului locuinței tătărești.
Secolul XX.
Comunitatea tătară.
Muzeul de Artă Populară Constanța (nr. de inventar 240).
Ștergar brodat / giuzbez.
Ștergarul, țesut din fir subțire de bumbac, are mijlocul ornamentat simplu, prin învărgare, cu vărgi simple, înguste, țesute din fir de lână, care se repetă cu ritmicitate la distanțe mici și egale. Cele două capete sunt decorate cu ornamente florale și fitomorfe (motivul principal este vița-de-vie cu struguri), brodate cu mătase mov, roz, bleu, albastră și galbenă, cărora le sunt asociate motive zoomorfe mărunte brodate cu bumbac negru și mătase bleu și motive geometrice mărunte, brodate cu fir metalic auriu.
Lucrat în gospodărie tătărească.
Material: bumbac, mătase, lână, fir metalic.
Tehnică: țesut în două ițe, broderie plină lucrată la gherghef, festonat.
Utilizare: decorarea interiorului locuinței tătărești.
Secolul XX.
Comunitatea tătară.
Muzeul de Artă Populară Constanța (nr. de inventar 115).
Ștergare țesute în tehnica Karamani / kîbîrîz.
Ștergarul, țesut din fir subțire de bumbac, are mijlocul ornamentat simplu, prin învărgare, cu vărgi simple, înguste, țesute din fir de lână, care se repetă cu ritmicitate la distanțe mici și egale. Cele două capete sunt decorate cu ornamente florale și fitomorfe (motivul principal este vița-de-vie cu struguri), brodate cu mătase mov, roz, bleu, albastră și galbenă, cărora le sunt asociate motive zoomorfe mărunte brodate cu bumbac negru și mătase bleu și motive geometrice mărunte, brodate cu fir metalic auriu.
Lucrat în gospodărie tătărească.
Material: bumbac.
Tehnică: țesut în două ițe, ales Karamani, ales peste fire, încheiat cu acul.
Utilizare: decorarea interiorului locuinței tătărești.
Secolul al XIX-lea.
Comunitatea tătară.
Muzeul de Artă Populară Constanța (nr. de inventar 1297, 1298, 1780).
