Zone precum Dobrogea și Balchik au avut darul de a stimula și îmbogăți creația plastică a artiștilor români. Scene din viața tătarilor (populație al cărei pitoresc a fascinat mulți pictori români în perioada interbelică) sunt „recuperate” în compozițiile de mari dimensiuni realizate de Iosif Iser. Pe parcursul carierei sale, Iser a fost un adevărat explorator al populației musulmane (de pe teritoriul țării noastre și din țările vecine). În portretele sale limitele etnice dispar, rămânând doar o meditație tăcută asupra condiției umane. În lucrări precum „Familie de tătari” Iosif Iser se concentrează asupra durerii personajelor, explorate în dimensiunea lor general umană, dincolo de orice caracteristici etnice.
Expoziția include mai multe segmente de analiză pornind de la scenele de interior oriental (realizate de Alexandru Satmary), continuând cu nenumăratele portrete de tătaroaice ale lui Nicolae Tonitza, Henri Catargi sau Petre Iorgulescu- Yor, la care se adaugă scene din viața zilnică a comunităților din zonă prin lucrări precum: „Turci la cișmea” (Camil Ressu), „Turcoaice la fântână” (Ștefan Popescu), „Femei din Dobrogea” (Ștefan Dimitrescu), etc. Nenumăratele peisaje de la Balcic evocă în arta românească culorile Orientului, pictorii fiind aceia care au sesizat potenţialul expresiv al zonei şi care au transformat mica localitate dintr‑un sit arhaic într‑o atrăgătoare staţiune de vacanţă şi de creaţie, ale cărei peisaje atrăgătoare includeau Dealul Alb, geamia, cetatea sau cimitirul tătărăsc, brutăria şi cafeneaua lui Mamut, fântâna din cartierul tătărăsc, nenumăratele cafenele cu specific turcesc, toate devenind „motive picturale din a căror recurenţă se poate recompune aproape cinematografic viaţa aşezării”.
Proiectul expozițional, inițiat de Departamentul pentru Relații Interetnice, a fost rezultatul unei bune colaborări cu mai multe muzee din România . Dorim să mulțumim pe această cale tuturor partenerilor implicați în proiect: Muzeul Municipiului București și doamnei Elena Olariu (director adjunct Artă), Muzeul Național de Artă al României (doamnei conservator Costina Anghel), Muzeul de Artă Constanța (doamnei director Lelia Rus), Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „“Gavrilă Simion” (domnului director Sorin Ailincăi), Muzeul de Artă Tulcea (domnului director Paul Tocanie), Institutul pentru studierea problemelor minorităților naționale (doamnei dr. Adriana Cupcea, cercetător) și domnului Simon Vasilescu (compania Infynit Digital).